LANGUAGE
   
CULTURA

Artele plastice. Amploarea şi strălucirea frescelor interioare şi mai ales exterioare de la mănăstirile din nordul Moldovei (sec.XV-XVI) – Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Humor, Pătrăuţi ş.a. – l-au făcut pe marele bizantinolog André Grabar să considere acest fenomen artistic drept „o carte ilustrată deschisă la toate paginile ei“.

 

Păstrându-şi legăturile cu fondul bizantin şi cu cel popular, cultura epocii moderne româneşti se conectează tot mai accentuat la mişcările artistice europene, fie ele renascentiste, romantice, academiste, impresioniste ori expresioniste. Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu, împreună cu Ştefan Luchian alcătuiesc triada fondatorilor picturii româneşti moderne.

 

Sculptura modernă românească şi universală a fost marcată de apariţia lui Constantin Brâncuşi, omul care se află la baza restructurării limbajului sculptural al lumii din secolul XX.

 

Carte veche. În muzeele mănăstirilor, în bibliotecile universitare şi ale Academiei române, în arhivele din marile oraşe din România sunt păstrate manuscrise cu miniaturi, de o deosebită valoare artistică. În secolul al XVI-lea sunt înfiinţate tipografii la Bucureşti, Târgovişte, Braşov, Iaşi, Alba Iulia, Râmnic, Buzău, Blaj. Tipărirea curentă în limba română începe cu anul 1559, când Diaconul Coresi tipăreşte, la Braşov, „Catehismul“.

 

Literatura. Începuturile literaturii culte originale în limba română se situează în secolele XVII-XVIII, când îşi scriu operele cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, umanistul Constantin Cantacuzino, dar mai ales principele enciclopedist Dimitrie Cantemir, membru al Academiei din Berlin.

 

A doua jumătate a secolului al XIX-lea este epoca marilor clasici ai literaturii române: Mihai Eminescu, poetul naţional, prozatorul Ion Creangă, dramaturgul şi prozatorul I. L. Caragiale ş.a.

 

În secolul al XX-lea, s-a afirmat o strălucită generaţie de scriitori interbelici: prozatorii Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu şi Mircea Eliade (celebru mai ales ca istoric al religiilor), poeţii, filosofii şi dramaturgii Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, George Bacovia, criticii literari şi esteticienii Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, şi George Călinescu, cunoscut şi ca romancier.